Factorii şi demersul istoric care au condus la configurarea actualelor sisteme contabile naţionale au influenţat, în mod decisiv, formarea şi dezvoltarea profesiunii contabile. Specialistii au delimitat patru perioade de dezvoltare începând cu anul 1850, respectiv:
- 1850 – 1900: această perioadă a fost marcată de eforturile susținute ale unor specialiști care, prin asociațiile profesionale existente în acel moment, au încercat să conecteze sistemul contabil românesc la stadiul dezvoltării sistemelor contabile din Europa;
- 1900 – 1950: profesionistul contabil începe să fie din ce în ce mai implicat în viața economică; un moment important în această perioadă a fost anul 1921, când s-a impus reglementarea profesiei contabile prin lege;
- 1950 – 1990: implementarea sistemului comunist a avut un efect nimicitor asupra spiritului și profesiei contabile, risipindu-se astfel decenii de eforturi susținute în vederea consolidării sistemului contabil românesc; în această perioadă sistemul contabil a fost un instrument utilizat pentru realizarea economiei de tip centralizat;
- 1990 – prezent: România a început să-și îmbunătățească sistemul contabil prin adoptarea, într-o primă fază, a modelului contabil francez, concentrându-și apoi eforturile pe o treaptă superioară, aceea a convergenței contabile cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS).
Așadar, în anul 1990, în România are loc o revigorare a profesiei contabile, contabilul român văzându-se pus în faţa unui vocabular contabil nou şi a unor practici noi. Schimbările apărute în anii următori au creat o activitate susținută a contabililor în sensul reformei, la acești pași adăugându-se şi reînfiinţarea, prin autoritate guvernamentală, în 1994, a corpului profesional. Astfel a început o campanie de recâştigare a statutului profesional, atât al contabilităţii cât şi al contabililor.
Principalii factori de influență asupra profesionistului contabil din România consistă în: organismele profesionale care reglementează profesia contabilă precum și calitatea factorului uman. Desigur că, pe lângă cele enumerate, mai există o serie de variabile adiacente care își exercită într-o măsură mai mare sau mai mică influența asupra profesionistului contabil. De exemplu, se poate pune în discuţie ca şi factor de influență relaţia dintre contabilitate şi fiscalitate, respectiv consecințele instabilității fiscale (modificări frecvente de ordin legislativ dar şi a numărului şi frecvenţei rapoartelor ce trebuie emise către stat).
